5 filme si 2 biciclete

Weekendul trecut s-a petrecut intocmai cum l-a spus Ea. Asa de mult imi place cum scrie, de-am sarit imediat ce-am terminat postul ei de mai jos si-am pupat-o. Scrie parca numai pentru mine! Scrie frumos. Si e frumoasa rau. Si bunoaca. Si desteapta. Si devreme acasa. Si gata – ca iar si-o ia in cap.
Weekendul asta deci: am vazut, fara sa vrem, 5 filme din care 3 nu au avut premiera in romania inca. Matusa Hilghegard, multumim pentru torr…dividiuri, ce biiine ca le-ai cumparat din tara in care esti tu si ce biiine ca ni le-ai trimis si noua prin colet recomandat! Pacat ca toate 3 sunt moi si rasuflate. Asadar, Baby on Board (triple bleah…timp pierdut si banda…adica bani, da, bani irositi pe dvd)), G-Force (jumate bleah…o animatie care incepe dragut dar se termina cu efect de somnifer….) si The Hangover – singurul care mai salveaza cate ceva: bun de vazut o data si poate inca o data cu prietenii, sa le spui fazele dinainte daca vrei sa le strici cheful de vazut dvd-uri la tine acasa.
Si uite-asa au ramas inca 2. Pentru astea n-am avut nevoie de matusa asta Hilghegheorghe. Doar am vizitat BIKE IN, prima editie, frumos organizata si lucrata, tinuta in gradina de vara, la cinema-ul in aer liber din parcu Fierastrau. Cu dedicatie pentru biciclisti, dar pentru orice curios: handmade (pasiunea Ei), expozitie de frumoase biciclete marca Electra cu posibilitate de plimbare, muzica live frumos interpretata de 2 baieti cu real talent si 2 filme proiectate sambata si duminica.
Sambata, Elementarteilchen (2006 – Particule Elementare), nu chiar pe gustul nostru, dar interesant cumva:

Duminica, un film-energizant: Narco: Viata secreta a lui Gustave Klopp. Din aceeasi stil cu ultimele filme franceze (Le bullet, seria Taxi samd). Un film insa atat de faimos, ca nu am reusit sa-i gasesc un trailer nicaieri. Am dat in schimb de acest colaj de cateva secunde, cu imagini delicioase din film.

Asadar, multumim Transilvania Film, Kite si A.L.P.A. Bucuresti.

Pe noi 2, BIKE IN ne-a facut sa salivam la:
EA

hawaii electra

Eu

dahon matrix

Cautam solutii sa le prindem in buget. Draga mea, orice idee e binevenita. Pup.

2 be or not 2 be patriot?

In sfarsit punem oboseala la o parte si scriem pe blog. Sper sa nu se mai intample sa nu scriem macar un post pe saptamana.
Saptamana trecuta am vrut sa scriem pe scurt cum a fost la mare, dar hai sa spun pe scurt esentialul. Eu sunt genul care sustine turismul in Romania, si am refuzat din principiu sa merg la bulgari in week-end si am zis sa mergem in Neptun. Dar chiar intri in depresie pe litoralul de la noi. In Mamaia, sa zic ca mai ai ce sa faci intr-o zi, ca mergi 11 km pe plaja sau in statiune prin magazine… Dar in rest e fucking depresing! Sambata dimineata ne-am trezit la 3, am iesit din B la 4, am ajuns la mare la 6. Mai intai am intrat in Olimp… Nu ai nevoie de un flux mare de turisti ca sa bati un cui in banca ca sa nu atarne sau sa grebli frunzele din fata hotelului MAJESTIC. In schimb, pretul era pentru un MAJESTIC. In rest, hoteluri parca parasite, cu un miros ingrozitor. Mai bine mergi intr-o seara sa te alinti in hotel Cocor, unde macar ai all inclusive, o super piscina, super servicii, si straini pe langa tine (mi se pare fascinant sa le ascult conversatia.. da, foarte urat).
In fine, dimineata am stat pe plaja in Olimp si am dormit (mi se pare cea mai faina plaja de pe litoral, dar numai plaja) la amiaza am mancat scump si prost in Springtime in Neptun, ne-am plimbat prin statiune si intr-o ora am avut timp sa ne si plictisim, asa ca am sunat niste prieteni sa vad daca mai sunt in Vama Veche si am taiat`o spre ei. Am nimerit prima data in 2 Mai… that was a nice experience… how`s it hangging? :))
Intre timp ne-am hotarat ca nu are nici un sens sa dam 200 ron pt o noapte in hotel, ca sa prindem inca un pic de soare duminica dimineata si tot puhoiul de masini pe autostrada, asa ca am hotarat sa ne intoarcem in aceeasi zi. Dar continuand…
In fine, in Vama El a dormit iar pe plaja, timp in care eu am facut baie, am stat de vorba cu doi prieteni foarte buni, sa le spun pe numele de cod pe care de altfel il folosim si in grup, Tudor Chirila si Andreea Raicu (nu sunt impreuna dar ni se pare noua ca seamana) si am mancat primul si probabil ultimul porumb copt pe anul asta.
Pentru ca se facea deja tarziu si lor le era foame, ne-am luat “La re” si ne-am indreptat spre Constanta. Doar a fost ziua Marinei.
Se cam sparsese targul, dar totusi mai erau o gramada de barci pe mare, plus o corabie cu panze, nu stiu cum se numeste, care ne-a fascinat pe amandoi. Binenteles, el a intrat in vorba cu un soldat, sa intrebe ce e cu bomba nu stiu care, bla-bla. Astea sunt niste chestii care imi plac la el; intra foarte usor in vorba cu oricine, si are pasiuni deosebite, si atunci cand e pasionat de o chestie, chiar se tine de ea, cum ar fi masinile vechi, motocicletele, armele, foto. Aici e o diferenta, eu ma entuziasmez, investesc timp, efort si material in noua mea pasiune, dupa care imi trece. Totusi, vad ca pasiunea asta pentru lucruri facute de mana (decoratiuni interioare si bijuterii) inca mai tine.
Si revenind langa “ghiulele”, cum au spus unii (erau de fapt ditamai rachetele lunguete), binenteles ca trebuia sa spuna ceva sa ma enerveze. Deeeci: ziua Marinei a picat sambata, si eu am zis ca la anul o sa pice duminica, asa ca la anul o sa putem veni la mare sambata si sa prindem festivitatile de ziua Marinei duminica, inainte de a pleca. Recunosc, planuri fara sens, dar chiar si asa, m`a enervat teribil reactia lui de “da` de unde stii tu ce facem la anul. Nu stii ce facem maine.. bla-bla”. El de fapt a fost snappy toata ziua pe o chestie pe care o spusesem eu, uitasem si ce am zis si in ce context, atat de importanta a fost pentru mine vorba aia, plus o neintelegere asupra sensului unui cuvant pe care l-am folosit, si de acolo, gata, pentru ca mutulica nu stie sa intrebe “Adica?”.
In fine, am plecat la 8 si ceva si la 10 si ceva eram inapoi, cu geamantanul intact si in patul nostru.
Uite ca pana la urma am vrut sa scriu despre Bike In, si am scris tot postul despre week-endul de la mare. Am sa fiu iar in plus cu un post fata de el.

Mai multe lumi.

Ne-am desprins 5 zile (3 de lucru plus sambata si duminica) sa mergem un pic spre casele noastre. La mine, la ea si la tara la mine, sa vedem 3 lumi diferite toate de B. Ne-am oprit in Piatra Neamt unde am gasit gradina Zoo. Pentru 2 lei, adica de vreo 9 ori mai putin ca pseudo-zoo din B., vezi o gradina frumoasa-frumoasa, mult peste cea pomenita, pe amandoua legandu-le doar interesele unor primate locale de a le desfiinta/muta si tristetea animalelor din custi.

Cred ca sunt 15-20 de ani de cand n-am mai vizitat acest Zoo. Oamenii din timpul meu isi amintesc cu siguranta de batrana capra neagra care era atat de obisnuita cu oamenii incat manca din mainile acestora cam orice, inclusiv…tigari Carpati. Acum tarcul ei e gol. In vecinatatea ei e o familie de caprioare tinere, unde candva era un cerb lopatar batran.

DSC_7579

DSC_7588

Sunt si cateva pasari aproape exotice carora le pasa cel mai putin ca sunt inchise, bucurandu-se de copiii care le arunca bucati de cipsuri peste grilajul atat de dens, de parca ar tine in custi rame de momeala care ar putea evada prin orice ochi din gard…

DSC_7573

Ce lipseste celor din vremea mea e cusca cu lupi ai caror ochi inteligenti atintiti asupra privitorilor raman in memoria oricarui copil care ii privea pentru prima data. Acum, cusca lupilor gazduieste iepuri. Cusca vulpii gazduieste porcusori-de-guineea. Cusca de mistreti…aparent nimic. Daca erau hamsteri, eu unul nu i-am vazut. E clar, lumea asta tinde spre miniaturizare.

Ratonii, 2 ratoni nebuni, atarnau de tavanul custii, tinandu-se numai in gheare. Nu e Zoo pentru ei…

DSC_7603

DSC_7604

Ursul mare de cand eram eu mic a fost inlocuit de doi ursi adolescenti, dar la fel de abatuti. Singurul deliciu pe care si-l pot oferi e sa intinda laba dupa un biscuite. Provocarea ta este daca ai curaj sa ii pui biscuitele intre ghearele intinse sau doar sa i-l asezi pe blana labei intinse. El ti-l va manca oricum…

DSC_7605

DSC_7612

Uimirea cea mai mare e la cusca leului. E o cusca oarecum nou construita, inconjurata de un gard mai dens decat si cel al fazanilor…Cu greu am reusit sa prind o imagine reusita…Poate doar ultima, dar aceea e rezervata cuiva. Primul lucru pe care copiii il invata despre animalul rege este ca “LEUL este un amplasament neautorizat, in curs de desfiintare”. Poate de aceea este si leul insusi atat de resemnat, de cand si-a dat seama ca el sta ilegal si nu are nici ce cauta acolo, nici cum scapa de-acolo…

DSC_7615

Pasivitatea leului de la Piatra Neamt este mai trista decat orice alta gradina cu gratii vizitata vreodata. Invariabil, te face sa te gandesti la cum arata candva gradina Zoo din Buhusi sau cea din Radauti. In ultimele zile ale acestor gradini Zoo, puteai urmari cum animalele acelea treceau din starea de resemnare in cea de agonie si canibalism…

DSC_7618

DSC_7638

DSC_7629

La Viena de exemplu, ramai uimit de acuratetea cu care austriecii au reprodus cu exactitate medii de viata pentru ursi polari, pinguini, serpi, cimpanzei si lilieci. Sunt sigur ca nici un animal de-acolo nu priveste gratiile decat ca element de decor si nici nu se gandeste sa paraseasca vreodata un Zoo atat de bine intretinut, imens si cu niste conditii identice cu mediul natural. Insa  la Viena, gradina zoo e cat un cartier de oras de provincie si ramai cu o imagine exacta despre cum traiesc animalele si nu despre cum arata animalele cand le pui dupa gratii.

La Piatra Neamt – nu spune nimeni ca vrea ca la Viena, dar daca ar disparea interesele lui Kober si lipsa de interes a lui Pinalti, animalele ar fi ceva mai bucuroase. Pietrenii cu nepoti stiu la ce ma refer. Pentru elite, o dedicatie de la insusi regele resemnat:

DSC_7640

Noutati pe fond vechi

Inca o excursie. Poate ca e impropriu spus excursie, tinand cont ca am fost in vizita pe la casele noastre, dar sunt lucruri de povestit si sugestii de facut.

Cea mai sincera recomandare este o zi in Piatra Neamt. Aveti o droaie de muzee de vizitat, o plimbare cu telecabina, terase pe munti cu vedere la oras, si doua puncte pe care nu trebuie sa le ratati: o plimbare la Zoo si un cappuccino pe terasa Gatsby de la teatru. Poze de la zoo o sa puna El sa vedeti ca e o gradina Zoo cum putine sunt in Romania. Nu are cine stie ce varietate de animale, dar sunt ingrijite si gradina, desi relativ mica e placuta. Plus ca intrarea e 2 lei, si aproape ca vrei sa platesti mai mult ca sa mai oferi un ciolan leului. Pe unele animale le poti hrani tu, mai ales pe ursi. E tare haios unul dintre ei ca, atunci cand ii intinzi un biscuite, intinde labuta si-l prinde intre gheare. Bine, tre sa fi atent ca are “gherute” nu gluma. O chestie care mi`a atras atentia a fost casuta pentru pisici. Pai ce, ele nu`s animale? Aveau casuta lor si nu erau ingradite, nici nu trebuie, daca tot au mancare asigurata. Iar terasa… nu sunt cuvinte, e doar relaxare, liniste, aer curat si racoare cu presa si o ceasca in fata.

Am fost si la bunica lui, intr`un sat, si am dormit o noapte. El isi facea griji ca nu o sa`mi placa, de parca eu as fi mofturoasa si n`as avea bunici la tara. Cine are bunici la tara stie ce inseamna tot tacamul. Dar m`am simtit foarte bine, pe de`o parte pentru ca bunica lui era foarte placuta si vorbareata iar tatalui lui anima lucrurile cu multa ospitalitate, pe de alta, pentru ca am aflat multe lucruri despre copilaria lui, chestii pe care nu mi le`a povestit si nici nu cred ca il ingramadea ceva sa mi le spuna. Nu stiu cat de odihnitor a fost pentru el concediu (da, lucrez de o saptamana si am intrat deja in concediu. I have the best boss! 🙂 ), considerand ca a condus aproximativ 1000 km.

As mai avea ceva completari de facut, fata de lucrurile pe care le`am mai aflat despre el, si din ce mi`a mai povestit familia lui, dar nu le spun ca si`o ia in cap.