Indragostit de o colega de serviciu!

Pui: Nu am somn la ora asta (a trecut jumate de noapte) si m-am uitat la tine ce frumos dormi cu Oli in brate. E atata liniste inauntrul meu cand ma uit la tine…
Avem deja o saptamana de cand impartim si ultimul lucru care mai era de impartit intre noi: timpul de job. Si adevaru’ e ca am potrivit-o cum nu puteam mai bine: noi2 impreuna, la jobu meu – pe care il iubesc grozav. Astia din juru’ nostru care ma iau cu pariul ca nu o sa rezistam si ca avem numai 10% sanse…ia sa ma pupe-n pupa. Stim noi mai bine. Mi-am dat seama ca intr-adevar provocarea din domeniul asta – financiar – e sa explici ‘fraerului’ de ce ii iei banii la modu elegant si sa il vezi cum semneaza guguloiu’. Grozav de incitant – aproape ca un safari in Kalahari.
Dar pana acolo….mai avem un pic.
Imi place din ce in ce mai mult complicitatea dintre noi, cand te privesc printre birouri – cand nu ne putem dezmierda si trebuie sa ne spunem, destul de oficial, pe nume…sa stii ca eu, cateodata aproape ca mai scap cate un ‘Pui!’, si imi vine sa rad cand imi dau seama…
Ce iti pot promite insa este ca nu vei descoperi nimic incitant sau care sa te faca sa tresari de placere – dar cu siguranta vom petrece o gramada de timp impreuna…
Si trebuie sa-ti fac si o marturisire. Esti prima mea colega de serviciu pe care o iubesc – si ma gandesc deja ca after hours poate o punem de-o aventura pe dupa niste birouri sau poate la copiator…sa trecem si noi, asa…, la next level. Complicitatea asta din priviri e cam platonica, nu crezi?