Curve care nu stiu sa faca bani.

Deci asa…scurt pe doi…adun cativa baieti din anturajul unui bun prieten care s-a decis ca e mai elegant sa se casatoreasca, numit fiind de viitorul mire, responsabil sa ii facem o frumoasa petrecere de burlac. Mergem in frumosul club unde stam toti cumintei grupati in detasament de vreo 8-10 masculi si admiram frumusetile locale ce ne incanta ochii si narile cand defileaza, pozeaza si danseaza . Evident, pe noi nu ne baga nimeni in seama, asa ca bagam whisky pe gat, sa uitam de necazul fetelor care nici nu-si dau seama ce pierd…si dupa a…sticla, plecam in mod organizat la striptis. A, sa nu uit, printre noi, un cetatean american, dornic si el, nu-i asa, sa admire ceva pussy autohton intins la maxim pe inoxu dintre tavan si podea.

Ajungem la locatie: luminite multe-multe, stele si mai multe…cam 14 stele din care 10 nu pareau majore. Prima surpriza – niciuna nu danseaza sa incante 16-20 de ochisori injectati cu johnny walker…deci nici vorba de ganduri de johnny wanker. Trecem mai departe: incercam sa facem companie…unu’ dintre noi – Viteazu al mai smeker opreste dixtractia cu cea mai buna veste: face el cinste la toti!!! Uraa…da cu ce? Ca pretioasele n-au de gand sa arate nici juma de sfarc. Nu-i bai, zice Viteazu – astea vor bautura ca sa dea din cur. Sa curgaaaa. Si a curs frate: sampanie, cocktailuri si alte alea, la pret de tokio, cred…PreTioasele – nimic! Cred ca s-au prins ca au dat de un grup vesel de manga si au zis ca ne fenteaza. Am vazut noi ca nu merge in grup, am zis ca e cazul sa le lom la bucata. Ma bag in vorba cu dama de companie Ramonica, n-arata rau….o intreb cati ani are (eu presupuneam 25 de data asta), ea zice aproape 20…Ei, o fi de la machiaj, imi zic eu. Sta cat sta Ramo langa mine, ma intreaba vrute si nevrute…ba chiar imi zice ca pentru 400 de lei, pe langa o sampanie suplimentara, putem merge sus (nu stiu unde sus, dar ma gandesc ca la banii astia, tre sa fie inclusa o calatorie cu balonu cu aer cald…) Ea chicoteste si imi povesteste viata ei plina de farmec…recunoase ca e ok sa fie curva. Nah…asta nu-mi place cum suna. Eu ma uit la ea, o vad draguta…si incerc sa dreg situatia: Ei lasa…nu esti curva…Esti curva de lux, zic. Ea rade aprobator. Ei, asa da – acuma ca am rezolvat-o si cu nomenclatoru de joburi, suntem brusc intrerupti de matroana: o scobitoare cu ochelari care se apropie si zice: Domnu, de-acum e timpu sa loati sampania. Ma uit pe masuta de langa canapeaua pe care Ramo si cu mine legam o conversatie culturala si o vad plina de bauturi. Ii zic matrOanei: e fuleu pe masa de bauta. Zice: A, nu…altfel fata pleaca de langa tine daca nu iei ceva rapid de la bar. Apreciez situatia ochiometric: a trecut cam o ora de cand veniram si niciuna nu danseaza nimeni la bara, toti ceilalti baieti manga mai mult dorm pe canapele, curvele sunt toate imbracate, Viteazu le consiliaza – cred- pe fiecare in parte, uimind audienta cu echilibrul sau deosebit de precar dar totusi infailibil, mirele pare singurul fericit cu o blondina interesanta langa el, cu care, aparent, dialogheaza despreluna lui de miere… Asa ca ma decid: draga, ai stricat momentu! Nici n-am inceput bine flirtu cu Ramo si vii tu sa-mi vinzi pisatu sub presiune. Matorana se supara. Ii zic sa-si ia fata si sa nu mai procedeze asa, ca imi strica seara chiar de tot. Moment in care cetateanu american vine in sustinerea mea: bai – ca asa e, ca am dreptate…ca el n-a vazut de 2 ore, nici un cur, nimic. Se ofera pe loc sa dea $20 lu Ramo, ca sa se dezbrace. Ramo i-ar lua instant, dar matroana isi plimba aratatorul a refuz. Americanu e buimacit: nu iei $20??? Matroana refuza deal-ul cateogric. Americanu face adunarea simpla: Daca eu iti dau 20 si te dezbraci, sar si ceilalti baieti din monotonie. Inca 4 daca sar, faci 100. E mai mult decat sampania pe care de-altfel, o pastrezi pentru alti fraieri. Matroana e proasta rau: nu intelege capitalismul de stabiliment si gata! Americanu e atat de bulversat incat renunta si pleaca acasa. In mod dramatic, Ramo paraseste canapeaua pe care raman atarnat alaturi de ceilalti baieti. Unii dorm. Dau strigarea de plecare. Mirelu termina si el. Conversatia. Viteazu abia se da dus dintre printesele care l-au inconjurat ca hienele, simtind de unde vine mirosul de bani in grupul nostru. Ne strangem in fata clubului de fete care tin la textila de pe ele. E trecut de 4 dimineata. Mirele arata exact asa cum trebuie sa arate intr-o noapte ca asta: usor beat, zambitor, bine dispus, cravata intr-o parte, camasa scoasa din pantaloni si cu o bestiala cravasa de bdsm-ist care nu e el. Asa ne-a pupat el pe toti. Un adevarat a fost. Sa traiasca mirele, mirele sa traiasca!

PS. A doua zi ma suna Viteazu. E treaz si are voce grava. Ma intreaba daca stiu cumva cati bani a cheltuit si daca sunt de acord sa-l ajut sa mai recupereze ceva din investitie de la baietii din grup. Nu sunt.

Advertisements